+++ Kérj egy Reggeli feketét! Heti háromszor küldjük neked. Nem linkgyűjtemény: olvasmány. +++
Szerző: Antal Róbert István & Bakó Bea
2020. január 9. csütörtök, 07:39
În acest an Tratatul de pace de la Trianon are 100 de ani. De ce cred mulți maghiari că tratatul va expira? Momumentul Trianon va genera scandal? De ce cred mulți români că istoricii care cercetează Trianonul fac „bombe segregaționiste”? Interviu cu istoricul Ablonczy Balázs, coordonatorul proiectului Trianon 100.

Chiar se expiră Trianon în anul curent?

 

Nu. 

 

Tratatele internaționale nu se expiră, nu are clauze secrete sau așa ceva.

 

Oricum e în vigoare Tratatul de Pace de la Paris, din 1947. Se poate verifica în baza de date a UN-ului vizând tratatele de pace.

 

Dar mulți de ce cred așa?

 

Lipsă de informare, alții creează o isterie, mulți strâng semnături în pasajele subterane care duc la metrou, și cred că dacă deja au strâns trei sute de mii de semnături, tratatul se va expira. Dar persoanele fizice nu pot să se apeleze la Curtea Internațională de la Haga.

 

De unde provine legenda urbană că tratatul de la Trianon după 100 de ani va expira?

 

Cred că dorința multora influențează gândirea. Apoi în trecutul apropiat au apărut mai multe știri în legătură cu Macao sau Hong Kong. Dar alea au fost contracte de arendă, deci au fost semnate pe un interval de timp precizat. Această legendă că Trianonul va expira a apărut în ultimii 20-25 de ani. Nici în perioada dintre cele două războaie mondiale n-a apărut în propaganda revizionistă.

 

Din ultimii 100 de ani chiar Trianonul este trauma cea mai reprezentativă a societății ungare? De aceea întreb fiindcă în perioada comunistă s-au comis fapte mai grave contra societății, dar mi se pare imposibil să se strângă 300.000 de semnături pentru cazul aceasta.

 

Această întrebare simbolizează clar paradoxul de informare. De obicei memoria după două-trei generații „se răcește”, devine istorie. Tratatul de la Trianon nu este capabilă pentru așa ceva,

 

fiindcă peste hotare sunt mii și mii de comunități maghiare, care au ajuns acolo din cauza tratatului.

 

Și ei funcționează ca „lieux de memoire”. Oricine merge în Ardeal, la Șumuleu Ciuc este reamintit constant de hotărârea internațională în urma căruia peste 3 millione de maghiari trăiesc peste hotare. Această temă este adânc rădăcinită în gândirea publică. Dacă te uiți peste televizoarele comerciale, sau spectacolele de talent întotdeanua găsești două-trei maghiari de peste hotare.

 

Deci asta înseamnă că până când mai trăiesc maghiari peste hotare Trianon niciodată nu va deveni istorie?

 

De obicei statele vecine cu Ungaria reacționează foarte sensibil la Trianon. Și așa am observat că este indiferent dacă trăiesc maghiari acolo sau nu. În legătură cu statele succesoare maghiarii de acolo sunt utili, practici. Fiindcă gândirea publică poate eticheta pe maghiari de acolo, că ei numai la Trianon se gândesc.

 

 

De unde provine imaginea Ardealului idealizat în conștiința maghiară?

 

Cred că în ultimii 5-10 ani această imagine a început să se diperseze. Imaginea idealizată are ca proveniență un punct de start foarte clar: între 1940-44 când Transilvania de nord aparținuse Ungariei, statul maghiar a investit sume horibile în turism, crezând că tursimul va declanșa o mărire a economiei locale din Transilvania de nord. De exemplu în Munții Rodnei statul maghiar a construit cea mai mare stațiune de schi din Europa în aceea vreme. Lângă alpinism și sporturi de iarnă, statul maghiar a decretat că trebuie promovat cultural Ținutul Secuiesc și orașul Cluj, iar alte zone – de exemplu Sălaj, Partium – trebuie uitate fiindcă oricum n-o să fie bani pentru ei.

 

Deci în conștiința maghiară există ruta Oradea-Huedin (Țara Călatei)-Cluj-Ținutul Secuiesc. În zilele noastre, odată cu construcția autostrăzii sud-transilvănene mulți maghiari aleg să meargă și prin sud, fiindcă un drum Budapesta-Miercurea Ciuc a devenit mult mai scurt prin sud, pe autostradă. Și în principal mulți maghiari descoperă că Transilvania, și maghiarii din Transilvania ei înșiși sunt foarte diferiți. De la IT-iști, până la gitariști de jazz și cei care ascultă hard metal oamenii sunt de toate. Și lumea transilvăneană este așa de diversă ca și societatea din Ungaria.

 

Acum suntem lângă Parlament și din fereastră se poate vede că pe fațada Parlamentului este arborat steagul secuiesc. Ce credeți despre asta?

 

Cred că este semnul ca președintele Parlamentului a decis să susțină autonomia secuilor.

 

Eu n-am nici-o problemă cu această abordare, dar nu sunt sigur că tocmai datorită steagului secuiesc pe Parlamentul Ungariei vor obține secuii autonomie în România.

 

Să vorbim despre proiectul de cercetare Trianon 100 a cărui coordonator sunteți. Ați lucrat cu istorici maghiari din țări vecine și ați avut probleme/scandaluri din cauza aceasta?

 

Să rămânem la atât, că au fost probleme.

 

Ce conflicte au apărut cu românii de exemplu?

 

De exemplu când în 2017 în presa românească s-a lansat un atac împotriva proiectului Trianon 100, am comunicat-o președintelui Academiei Române despre ce este vorba, ce este proiectul, care în principal este un proiect științific, de cercetare, n-are de a face nimic cu politica, am fost și la București, la New Europe College unde am vorbit în fața audienței despre proiect. Dar se pare că două-trei persoane din presă încă mai repetă discul.

 

De exemplu un blogger de pe Adevărul a venit cu ideea că noi facem “propagandă iredentistă”, o altă personalitate publică a spus că noi suntem „o bombă intelligentă segregaționistă” sau că suntem agenții guvernului maghiar. Prostii de astea. Dacă cineva intră în biroul nostru din Institutul de Istorie, vede că suntem 5 colegi lângă patru birouri pe 10 metri pătrați. Nu știu dacă așa arată o bombă segregaționistă, dar

 

dacă aș avea atât de mulți bani ca și cum s-a scris în presa naționalistă română, atunci aș închiria un imobil cu două balcoane pe Piața Kossuth – piața centrală, în fața Parlamentului – și acolo ne-am fabrica bombele segregaționiste cu colegii

 

și aș consuma mojito pentru mic de jun în fiecare zi.

 

Ce s-a realizat din proiect până astăzi?

 

Proiectul are patru baze: primul este dezvelirea surselor diplomatice, al doilea este societatea maghiară și colapsul imperiului, al treilea este contextul Central-European, care focusează în principal pe schimbarea suveranității în diverse localități, și al patrulea se ocupă cu memoria Trianonului, deci cum este reprezentat Trianonul în arte plastice, în litreatură, muzică etc. Dar avem mai multe semi-proiecte. De exemplu am construit baza de date a refugiațiilor maghiari care au ajuns în Ungaria din cauza schimbării granițelor, am ajutat la expoziții, ba chiar am fost consultați și de un musical, am ținut sute de prezentări în țară și în afara hotarelor.

 

 

Documentele privind activitatea delegațiilor de pace ale tărilor vecine au apărut?

 

Da, cel cehoslovac a apărut deja. Cel român e în curs de apariție, volumul privind activitatea sârbilor e acum tradus. Dar a apărut deja volumul italian, și va apăra și cel american.

 

Puteți spune ceva interesant din cel român? Vroiau ca România să se extindă până la Tisa?

 

Nu prea, dar acest mit s-a răspândit în conștiința românească cumva. Chiar Traian Băsescu spunea asta cu ceva timp în urmă, dar delegația de pace a României a cerut hotarele promise în 1916, care era o linie dreaptă pe hartă, nu era râul Tisa. Volum este munca colegului meu L. Balogh Béni. În volum nu cerințele teritoriale sunt interesante, fiindcă pe alea deja o cunoscusem. Ci corelația între evenimentele din Europa Centrală: de pildă francezii în 1919 abandonează ocupația Odesei, cu două săptămâni după începe atacul român cu echipament francez contra trupelor maghiare. Deci românii și România a devenit un punct important în scutul anti bolsevic a francezilor.

 

Ați fost surpins sau uimit de ceva în noile rezultate din volumul respectiv?

 

Eu sunt istoric de 20 de ani. Deci nici cele mai mari minciuni nu mă miră, despre care marile puteri și atunci au știut că sunt minciuni.

 

Ion. I. C. Brătianu prim-ministrul României de atunci avea un caracter certăreț, cine nu se înțelegea bine cu nimeni la Paris. Clemenceau de pildă ura pe Brătianu, simplu spus.

 

Brătianu de exemplu după o ceartă a plecat acasă în România, deoarece nu vroia să semneze tratatul minoritățiilor care era atașată tratatului de pace. A mers acasă, a predat puterea, și după doi ani a preluat-o iarăși. Era foarte ferm, ca toți ceilați naționaliști din acele vremuri. În timp ce dacă vedem măsurile maghiare întotdeauna au apărut persoane care erau deschise la compromis – ca Kossuth sau Jászi – dar naționaliștii români niciodată n-au fost deschisi la compromis, nici în situațiile loose, nici în situațiile win. De exemplu România a semnat Arbitrajul/Dictatul de la Viena în 1940, iar după un an în 1941 deja a reziliat-o. Deci dacă ceva este în interesul statului, atunci nu facem compromis.

 

Deci nu este adevărat ca diplomația românesacă a tăcut și era slugar față de marile puteri?

 

Din contră. De exemplu experții britanci au zis delegației române că

 

la Békéscsaba nu trăiesc români, de cer vor și acel oraș? Și ce au zis românii? Că români nu, dar slovaci da, și ei sunt convinși că slovacii vor mai fericiți în România decât aparținând Ungariei asurpritoare.

 

Ați putut colabora sau conlucra cu istorici majoritari din statele vecine?

 

Da, am avut workshop comun cu colegi români, slovaci și sârbi, și am fost și la Cluj la o conferință română. Dar și cu francezi am lucrat. Dar în principal proiectul este destinat publicității maghiare. Cu această știință și rezultate noi despre Trianon suntem datori națiunii și societății maghiare.

 

Orbán Viktor a ținut un discurs la Timișoara cu ocazia izbucnirii revoluției din 1989. Discursul a fost surprinzător de constructiv, în care Orbán a zis că „împreună cu români ar trebuie să clădim o nouă Europă Centrală”. Cum putem clădi o Europă împreună dacâ gândim total diferit despre trecut și modul în care am ajuns până astăzi?

 

Ca laic, cred că centenarul Trianonului va împiedica constuirea noii Europe Centrale.

 

Putem să clădim o regiune împreună zicând că ok, nu vorbim de istorie, privim viitorul?

 

Asta nu se poate fiindcă Trianonul este ars în conștiința publică maghiară. Poate că sunt naiv, dar cred că trebuie să conștientizăm cu vecinii noștrii că „uite pentru noi asta a fost o tragedie, nu vrem revizie, dar vrem respectarea maghiarilor care sunt la voi, și încă o dată pentru noi și ei Trianon e rău”. La care celălalt va zice „ok, bănuiesc că e rău pentru voi”. Măcar atât aș dori să obțin în acest an.

 

Dar românii zic, că „hai, că e bun”, oricum vor să facă zi de sărbătoare din ziua semnării Tratatului de la Trianon.

 

Nu știu când va înceta procesul, fiindcă asta este o provocare clasică. Deoarece noi atunci ce să facem? Începem să ne licităm asupra unuia și ce facem? Facem zi națională din ziua ocupării Bucureștiului de câtre armetele austro-ungare?

 

La care ei vor ridica o statuie de 63 de metri a lui Avram Iancu la graniță, la Borș? Asta ar fi o licitație care n-a înceta,

 

deci eu cred că asta cu zi de sărbătoare pe ziua Trianonului este o mare prostie.

 

 

Dacă n-ar fi fost Trianon atunci Ungaria ar avea milioane de minorități etnice. Ei ar avea partidele lor, steaguri etc. Oare guvernul maghiar de dreapta ar respecte drepturile minoritățiilor și ar îndeplini dorințele de autonomie, bilingvism etc?

 

O întrebare bună.

 

Nu cred că desmembrarea regatului maghiar n-ar fi întâmplat până la urmă. Bine s-ar fi numit altfel decât Trianon, poate hotarele erau mai rezonabile.

 

Dar trebuie să privim cu ochi de istorici și așa vedem că în secolul 19 naționalismul a fost o forță politică foarte puternică. Astăzi doar amintim doar aspectele retrograde, dar trebuie să conștientizăm că naționalismul la un moment dat era foarte pozitiv și progresiv. Uitați prin Budapesta, capitala a fost construită din semn de mândrie de a aparține națiunii maghiare.

 

Reîntorcând la întrebare, este sigur ca în Parlamentul de la Budapesta ar fi existat deputați români. Autonomie nu cred că aș fi avut-o. Dar nici cei mai extremiști naționaliști maghiari n-au crezut înainte de 1918 ca românii sau celelalte minorități ar trebui să dispară din țară. Credeau că ei trebuie asimilați. Țelul era ca națiunea maghiară să obțină o hegemonie culturală, politică, economică în Bazinul Carpatic. Mesajul era: poți să rămâi român, să vorbești românește, dar doar acasă la tine, în sat. Dacă vrei ca din copilul tău să devină „om cu nădragi” (clasă de mijloc), atunci ar trebui să înveți limba maghiară, eventual să devii maghiar. Evreii, germanii și slovacii s-au maghiarizat mult mai ușor fiindcă sunt mai apropriați cultural și religios cu maghiarii. Sârbii și românii nu.

 

Air prieteni unguri? Textul se poate citi și în limba maghiarã aici.

 

FOTOGRAFII: Bakó Bea / Azonnali

 

comments powered by Disqus
Hírszolgáltatás

Megyénkénti lebontásban lehet követni, hogy hol mennyire fegyelmezetten maradtak otthon az emberek a koroanvírus-járvány alatt. Mutatjuk.

Az Egészségügyi Világszervezet vezetője odaszólt az egymással csetepatézó Kínának és az Egyesült Államoknak.

A többségében idős elhunytak mellett egy 48 éves áldozata is lett csütörtök reggelre a járványnak.

A szolidaritási alapból részesülhet Azerbajdzsán, Belarusz, Grúzia, Moldova, Örményország és Ukrajna is, igaz, inkább politikai gesztus ez, mintsem óriási segítség.

A demokratikus szocialista Bernie Sanders szerdán bejelentette, felfüggeszti kampányát és kiszáll a 2020-as demokrata előválasztási versenyből. Vagyis Joe Biden lesz a demokraták elnökjelöltje.

A rendőrség statisztikái alapján az illegális határátlépésre készülők elég fegyelmezettek a járvány miatti válsághelyzet óta.

A jelenlegi korlátozások fenntartását kérte Karácsony Gergely és Szita Károly a kormánytól a maratoni késést és nagyon kevés konkrétumot felmutató sajtótájékoztatón.

A hét kérdése

Vajon rászólt valaki a Fideszre, hogy ezt már tényleg nem kéne? Vagy erkölcsi okokból gondolták meg magukat? Vagy csak Semjén Zsoltot froclizzák vele?

Azért ide elnéznénk

Csatlakozz a csoportunkhoz, és vészeljük át együtt a karantént!

A járvány alatt a Lia Fit Facebook-oldalán viszonylag gyakran, esténként.

Minden este 8-kor az erkélyről vagy ablakból, amíg aktuális.

Minden hétköznap 14 órától az FM4-en. Hallgatható online!

Ezt is szerettétek

Miért csapott látványos hisztiket az akkori román miniszterelnök Trianonban, miközben megkapták Erdélyt, a Bánság nagyobb részét és a Partiumot?

Hogyan vészelhetjük át ép lélekkel a következő heteket, és miben reménykednek a bevételeiktől eleső vállalkozók?

Pszichológust kérdeztünk a családon belüli erőszakot elszenvedők menekülési lehetőségeiről, egy jogászt pedig arról, mennyire felkészült a szakma segíteni azoknak, akik életveszélybe is kerülnek otthon.

Milyen értelmét lehet találni a 21. században a böjtölésnek?

Pedig két nappal korábban kezdődött, mint a pesti, és még Kossuth Lajos is hatással volt rá.

„Szovjetológiának” tűnik Olaszországból a magyar kormány kommunikációja a koronavírusról – mondta a Helyzetben Stefano Bottoni magyar-olasz történész.

Hogyan hozta a sírból vissza esélyeit Joe Biden? Miért veszíthet akár tömegesen latinó szavazókat Bernie Sanders? Dörzsölheti-e a tenyerét Trump?

Twitter megosztás Google+ megosztás